duminică, 11 ianuarie 2015

Planul zilnic

Ma mai las totusi purtat un pic de reverie privind la imaginile frumoase cu plaje imbietoare, orase curate, hoteluri impecabile, micaruri imbietoare... Dar ma trezesc la realitate curind si incerc sa iau totusi taurul de coarne. Anul acesta este timpul sa plec intr-o vacanta adevarata. In vacanta pe care nu mi-am oferit-o atitia ani si pe care nu mai vreau sa o dau la o parte pentru alte lucruri.

Parasesc internetul care mi-a deschis totusi dorinta si, cu datele de contact ale unei agentii de turism din oras, ma incurajez sa o vizitez. La o masa o tinara sau doamna imi zimbeste incurajator si descarca sacul cu informatii diverse. Eu tac, ea vorbeste. Apoi, timid la inceput, apoi din ce in ce mai indraznet, incep sa pun intrebari. Timpul trece pe nesimtite si parca deja mi-am petrecut vacanta in citeva locuri in care inca nu m-am hotarit sa ajung.

Dar si aici mi-am facut o idee despre ce mi-as dori de la luna de vacanta. Mai ales despre "cu ce". Unele chiar imi convin, dar nu se pupa cu "cind". Ofertele se mai amesteca o data, ca un pachet de carti de joc si se rasfira apoi in fata mea.

Incerc sa trag asul. Tinara asteapta rabdatoare si cind ma hotarasc zimebtul meu se contopeste cu al ei. Amindoi sintem usurati si, deocamdata, multumiti de alegere. "Unde" si-a gasit locul pe o plaja in Turcia, "cind" s-a intepenit in august, iar "cu ce" s-a rupt in doua rate mai usurele decit greutatea intregului. In sfirsit plec in vacanta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu